Cum apreciem materialele textile?
- Firele textile, naturale sau artificiale, sunt masurate in unitati definind greutatea unei anumite lungimi din firul respectiv. Aceste unitati sunt: denier si tex (densitatea liniara pentru fibre), Super S (finetea fibrelor de lana), numarul de rasuciri (Numarul englezesc) Ne, numarul metric Nm si randamentul (inversul numarului denier sau tex).
- Fibrele textile sunt masurate cu numarul de rasuciri si densitatea de fir.
- Firele textile, care reprezinta mai multe fibre impletite, sunt masurate cu aceleasi unitati ca si fibrele.
- Materialele textile, realizate prin tesere sau tricotare sau impletire sunt caracterizate de numarul momm, numarul de fire (caracteristica a finetei) fire de urzeala (capete) pe inch (ends per inch epi) si fire de batatura pe inch (picks per inch ppi).
Denierul, folosit preponderent in SUA si UK, sau texul, preferat in Canada si Europa continentala, masoara densitatea liniara a fibrelor sau firelor. Numarul de rasuciri si randamentul pot fi considerate ca unitati de masura traditionale. Sistemul international de unitati foloseste, firesc, kilogramul pe metrul liniar de fibra.
In cazul fibrelor si firelor textile
Denierul, sau den este definit ca greutatea in grame pentru 9000 metri de fibra. Este interesant cum a aparut aceasta unitate de amsura: un fir de matase naturala are cca 9000 metri si cantareste un gram. Astfel, putem compara firul nostru cu firul de matase naturala, de cate ori mai gros sau mai greu este firul nostru fata de cel de matase naturala. Denumirea acestei unitati de masura vine de la o moneda franceza veche, denierul francez.
Denierul se foloseste si pentru fibra individuala (DPF) si pentru firul compus din mai multe fibre textile (DT). Relatia dintre ele este foarte simpla:
DPF = DT / numarul de fibre din fir
Firul textil este caracterizat de finete. Un fir de 75 den poate fi considerat fin chiar daca este format din putine fibre, pe cand un fir de 150 den poate fi considerat fin numai daca are in compozitia sa fibre de 1 den fiecare !
- In practica intalnim adesea notiunea de microfibra. Aceasta este o fibra textila de 1 den sau mai putin. Diametrul unei asemenea microfibre este de cca 10 microni.
- In cazul dresurilor sau colantilor, acestia sunt foarte transparenti la grosimi sub 10 den, transparenti la 10-30 den, semi opaci la 30-40 den, opaci la 40-70 den si grosi la peste 70 den.
- Diametrul fibrei in milimetri se poate calcula cu formula:
Diametru = Radical din (tex/(9000 x densitate x 0.7855))
cu densitatea firului exprimata in grame pe centimetru cub.
Numarul Tex este definit ca masa firului pentru o cantitate de 1000 metri, deci reprezinta a noua parte dintr-un den. Mai utilizat este decitexul, masa a 10.000 metri de fir, notat dtex.
Diametrul fibrei in milimetri se poate calcula cu formula:
Diametru = Radical din (tex/(1000 x densitate x 0.7855))
cu densitatea firului exprimata in grame pe centimetru cub.
Numarul S sau super S este folosit pentru caracterizarea finetei fibrelor de lana si poate sa apara pe eticheta de produs a firelor, a tesaturilor sau a produselor din lana
Numarul de rasuciri este o unitate de masura indirecta pentru finetea fibrelor rasucite de lana si reprezinta numarul de fibre de 560 de yarzi (fibra standard de 512 metri) continute intr-un pound de lana (0,453 kg). Pentru o lana fina, trebuie sa avem mai multe fibre, deci un numar S mai mare.
Randamentul (yield) este similar cu tex si denier, cu deosebirea ca reprezinta inversul acestora si este calculat in yarzi (0,9144 metri) pe pound (0,453 kg). Astfel, avem relatia:
1000 tex (g/m) = 125 yield (yards/pound)
Pentru firele de bumcar se foloseste Numarul de bumbac (Cotton count), care reprezinta numarul de jurubite de 840 yd (770 m) dintr-un pound (0.453 kg). Cu cat numarul este mai mare, cu atat firul este mai fin. Un tricou de bumbac poate avea numarul intre 20 si 40; lenjeria fina de pat intre 40 si 80.
In cazul tesaturilor
Intrucat materialele textile au doua dimensiuni (latime si lungime), acestea sunt caracterizate din punctul de vedere al densitatii de suprafata sau al firelor prezente intr-o anumita cantitate de material.
Gram pe matru patrat / GSM of materialului textil
In sistemulu international de unitati, acest indicator este foarte simplu, fiind exprimat in kilograme pe metru patrat. Pentru materialele textile, este mai practica exprimarea in grame pe metru patrat (GSM). Lucrurile devin ceva mai complicate cand facem legatura intre caracteristicile firelor din care este realizat materialul textil si caracteristicile materialului. Trebuie sa luam in calcul numarul de fire de urzeala pe inch (EPI) si numarul de fire de batatura pe inch (PPI).
Daca folosim denierul: GSM = ((Denier x EPI x 39.37)/9000 + (Denier x PPI x 39.37)/9000))
Daca folosim numarul de bumbac, GSM = ((5315/Nec X EPI x 39.37)/9000 + (5315/Nec x PPI x 39.37)/9000))
Numarul Momm (mm) este utilizat in mod traditional pentru caracterizarea tesaturilor de matase naturala si reprezinta greutatea in pounds a unui cupon de matase lat de 45 de inchi cu o lungime de 100 de yarzi. Daca ne raportam la sistemul de unitati traditional utilizat in tara noastra, avem relatia:
1 momm = 4,340 grame/metru patrat de tesatura de matase naturala.
Exemple de numere momm pentru tesaturile de matase naturala:
- Habutai—5 to 16 mm
Cu cat e mai mare numarul momm, cu atat mai durabila este tesatura si mai potrivita pentru utilizarea la produse mai grele. Totodata, cu cat este mai grea, cu atat este si mai opaca, ceea ce este valabil si in interiorul aceleiasi categii de produse. De exemplu, satinul charmeuse usor este translucid, dar cel de 30 momm este opac.
Numarul de fire (threads per inch - TPI) este un indicator de asprime sau finete a materialului textil. Se determina prin numararea firelor din tesatura, atat cele din urzeala (EPI), cat si cele din batatura (PPI) si adunarea celor doua valori. Acest parametru se foloseste in principal la materialele textile din bumbac si in.
Adesea este un indicator de calitate al materialului textil. de exemplu, valoarea de 150 indica un material standard, 180 un material de calitate buna iar 200 sau mai mult o calitate superioara. Valorile mai mari, de 500 sau chiar mai mult pot induce in eroare, intrucat acestea sunt posibile numai la materiale confectionate din fire duble sau multiple, numaratoarea facandu-se asupra firelor componente, indicatorul fiind astfel multiplicat.
Firele de urzeala pe inch (EPI) reprezinta numarul de fire de urzeala pe inch din tesatura materialului textil. In general, cu cat are mai multe fire de urzeala, cu atat tesatura este mai fina. tricotajele fine au 30 EPI, iar cele mai grosiere numai 18.
Tesaturile uni utilizeaza jumatate din EPI comparativ cu o tesatura deasa, precum un twill. Pentru tesaturile fine, este necesar un numar mai mare de fire de urzeala pe inch.
Numnarul de fire pe inch dintr-un material textil variaza in functie de etapele si procedeele tehnologice folosite pentru realizarea produsului finit. Inainte de tesere, numarul de fire de urzeala pe inch este mai mic, iar dupa teserea materialului textil, acesta creste, datorita strangerii mecanice aparuta dupa impletire. Dupa spalare, acest numar creste in continuare, datorita strangerii firelor. In cursul diferitelor tratamente termice si umidotermice, strangerea fibrelor se accentueaza. Acest fenomen este denumit take-up sau intrare la apa. Acest fenomen depinde de structura materialului textil, in sensul ca materialele tesute mai strans se contracteaza mai mult. Pe de alta parte, materialele textile realizate din fibre elastice sa strang mai mult decat celelalte.
Bataile pe inch (Picks per inch - PPI) reprezinta numarul firelor de batatura pe inch din materialul textil. In general, cu cat acest indicator este mai mare, cu atat mai fin este si materialul textil.
